M-ai rupt in bucati insa sunt cel mai frumos puzzle pe care vreau sa-l reconstruiesc, fara margini.....Pentru ca pot si pentru ca trebuie. Pentru ca ador sa zambesc. Pentru ca asta nu mai este meritul tau ci a ramas pe deplin al meu.
Pentru ca acum imi apartin. La fel de mult cum mi-as fi dorit sa-ti apartin.
Ma simt eliberata. Pentru ca mi-ai demonstrat ca nu am de ce sa ma agat. Faptele ti-au fost mai puternice decat cuvintele.
Iti multumesc.
15 septembrie 2013
Publicat de Pantomima la 13:42
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu